Ghiftul tu-ayińe

17 Dec

 

Ghiftul tu-ayińe

 

Treaţe Ghiftul pri tu cale,

Pri la –ayińea di sum vale,
Ca tu meslu-al Yizmaciune

Când auule s-coapte, bune, 
Ş-calarusile lâiescu

Ş-„yin di măcă” canda ţ-grescu.

Veade Ghiftul şi l’i-fug bale;

Sta, s-acumtină din cale

Ş-dzăţe singur: „Bune ş-fură:

Dicât, bune sun şi-n gură

S-pot ca s-intru, că-i aproape:

Pân tu ayińe nu-s dau ceape.

Ş-ghine-i s-intru. Ma pândarlu?

Nu va-ńi umflă el sămarlu

S-bagă măna s-mi-acâţare-

S-vină preftul tri ngrupare

Ştiu, lu-am oaspe şi-di-altă oară

Dit ayińiea di la moară:

Mi-are frăntă di băteare

Tri nă ţeapă ş-heamă moare.

Ai ma ghine să-ńi trag calea;

Ved mi măcă canda chealea”;

Ş-taha fudzi ş-imnă ninti

Ma ayińea u-are-n minte

S-toarnă iara di-u mutreaşte

Şi ună boaţe canda l’i- greaşte:

„Intră, ţe stai ? Intră glare

Nu –are vărnu, nu ti aspare;

Nu-i pândarlu, că-i diparte

Doarme, vahi di vărnă parti

…” Ai va s-intru şi iţi s-hibă.

De ş-pândarlu d-iu si ştibă?

Ş-vedz că doarme. Ia, că ńi-ţăne

Canda, na! va s-lu-aflu ş-măne?

Şi s-mi vedă, fuga frate;

Vahi, cicioarle s-ninviţate?

Ş-până s-grească, ş-până s-vină,

Barim păntica ńi-u mplină.

Dzăţe ş-nuntru el s-arucă

Ş-tot ângl’ite cum apucă;

Nu l’i-u oara tr-alidzeare,

L’i-iase-apoia fum prit nare.

„Dure, tora, ş-pănă-i oară”,

Greaşte singur; „s-es nafoară;

Căt mâcai si-ńi facă ghine,

Ş-altă dzuuă poa-s-trec mine.
Ş-vru ta s-easă. Ma nă boatse

Strigă: „Bre! Ţe cafts auaţe?

S-toarnă s-veadă.Cari?Pândarlu.

„Di-iu inşi , bre – si-l l’ia harlu!

Lele, cheale, ţe-are s-pată?

Groslu zloată lu-am adrată.

Mi-aduţea, ved, di-avărligă.

Ma pîndarlu ţe l’i strigă?

„- Nica minte nu nviţaş?

Tot di furtu nu ti-alaş?

Cui i-ayińea? Ţe,-i ghiftească,

S-inţră cându s-ti-arisească?

U-acumpră văr di-a ta fară?

Tat-tu, pap-tu-u siminară?

Iară Ghiftul ţe si-l’i dzăcă?

Veadi ş-năs că vrea li măcă.

Dicăt, aide nă minciună;

Poate s-treacă, s-iasă bună.

Şi-avdză-l tora: „ore frate,

Stăi, ascultă, nu mi bate,

Ca s-ţ-aspun ţe ńi-am pătsătă,

Ţe păn ază nu-i avdzătă.

An, ca tora, pisti veară

Ţi mi culcu di cu seară

Sănătos, cum nu s-ma faţe:

Si-ńi dădeai, măcam căt dzeaţe.

Ni lăngoare, niţi dor;

Toată noaptea feci hor-hor.

Ş-nă dimneaţă, tu-aştirnut

Apir, frate, surdu ş-mut.

Niţi ńi-si-avde, niţi pot

Grai din gură ca să scot.

Di-u si-ńi vină? Ţe vrea s-hibă?

Nu-are vărnu tra si ştibă?

La căţ yiaţră nu mi-am spusă!

La ţe ape nu mi-am dusă!

Ma, chirute, dip ţiva;

Nu mi feci ghine d-iuva.

Ş-noaptea-aistă Stă-Măria,

Ea ńi spune n vis yitria.

Dzăţe: „Scoal-te di dimneaţă,

Ş-nispilat nică tu faţă,

Fudz la-ayińea di sum vale

Ş-va s-ti vindiţ di-a ta hale;

Intră n yińe, ma mi-ascultă:

S-nu măţ auuă multă:

Trei gărnuţă, vedz, maş trei,

Tra s-ti vindiţ macă s-vrei.

S-vedz, nă oară, ţe ciudie –

S-ţ-am rucinea, Stă-Mărie!

Trei gărnuţă căt măcai

Ş-tu minut mi vindicai.

Ni urecl’i, niţi gură,

Toate tr-oară, vedz, tricură.

ia tsi caftu, lăi pândare;

Vińiu, cum vedz, di hală mare.

Ţe, tr-auuă, vahi, îţ pare?

Niţ că u-am eu tră măcare.

L’i-deade calea-a lui pândarlu?

Nu ştiu ghine cumu s-feaţe.

Dicăt, Ghiftul, căndu treaţe

Pri la-ayińea di sum vale,

Nu s-acumtină din cale;

Ş-nu ştiu cum dit aţea dzuuă

Nu va s-bagă n gură-auuă.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: