Din presa de altădată

17 Dec

Din presa de altădată: Conferinţa d-lui Nicolae Batzaria la „Universitatea liberă” din Turnu-Severin

01 Decembrie 2011
D. N. Batzaria, cunoscutul ziarist, a ţinut la „Universitatea liberă” din localitate, o conferinţă cu titlul „Amintiri de altădată”, în legătură cu moartea preşedintelui Kemal Ataturk, creatorul Turciei moderne.
D. Batzaria, fost profesor şi inspector şcolar în Macedonia, apoi deputat, senator şi ministru al regimului Junilor Turci, era indicat să facă apologia acestei minunate personalităţi, care a fost Mustafa Kemal, ca unul care a acţionat alături de el şi de Enver Paşa, dela început, în comitetul restrâns al revoluţionarilor dela Salonic.
Conferenţiarul a făcut mai întâiu un istoric al Imperiului Turcesc, a cărui viaţă, privită sub prisma istorică se desprinde în două perioade distincte şi anume: în prima perioadă turcii au luptat pentru a cuceri imensitatea teritoriului dela hotarele Indiei până la Viena, iar în a doua perioadă, au luptat pentru nu a pierde tot ceea ce cuceriseră.
Cauza prăbuşirei acestui vast imperiu rezidă în însăşi organizarea statului turc, alcătuit pe bază religioasă şi pe supremaţia Sultanului, care era în acelaş timp şi Calif, adecă şeful suprem al religiei mahomedane, fără însă ca organizarea aceasta să aibă vreo legătură cu principiul de naţionalitate, care trebue să stea la baza oricărui stat.
Ceea ce este însă paradoxal, ne arată conferenţiarul, e că în oficialitatea Statului nu exista niciodată cuvântul turc sau Imperiul Turc, ci se foloseau când de titulatura „Imperiul ocrotit de Alah”, când de „Imperiul fericirii”.
Capitala lor, cunoscută în Europa sub numele de Constantinopol, sau la noi Ţarigrad, ei o numeau Istanbul, după numele unei suburbii a marelui oraş.
În conducerea statului, sultanul, rudele lui, slujitorii, înalţii demnitari, considerau statul ca o moşie personală, care avea menirea să le producă venituri. Când o provincie era secătuită, deci nu mai prezenta interes pentru vistieria personală, era pur şi simplu abandonată.
Mişcarea de regenerare a început la Salonic în vara anului 1908, condusă de o mână de oameni, care formau comitetul secret revoluţionar al Junilor Turci, al căror număr era în total de 125 de oameni, printre care: Enver, Talat, Djemal, Mustafa Kemal şi alţii, cum şi conferenţiarul.
Reformatorul Turciei era pe acele vremuri căpitan de stat-major şi nimic din atitudinea sau pregătirea sa nu lăsau să se întrevadă că va deveni cel mai mare om al Turciei, din toate timpurile.
În timpul războiului, a luptat în Dardanele şi după prăbuşirea vechii Turcii a luat dela Liman von Sanders comanda supremă a armatei turceşti şi s’a retras în Anatolia.
După ce a făcut guvernul din Ankara în 1920 şi a învins pe greci în 1923, a proclamat, la 29 octombrie 1923, Republica turcă, al cărei preşedinte a rămas până la moartea sa prematură.
Conferenţiarul analizează opera vastă realizată în scurt timp de Mustafa Kemal, citând ca puncte principale desfiinţarea Califatului, desfiinţarea poligamiei, interzicerea portului turbanului, introducerea alfabetului latin, a calendarului european, etc.
După conferinţă, d. Batzaria a fost sărbătorit printr’un banchet, în sala de lectură a bibliotecii „Bibicescu”.

CUVÂNTĂRILE – SCRISOARE CĂTRE D. STELIAN POPESCU

D. Pompiliu Costescu, directorul Palatului Cultural, salută pe conferenţiar în numele d-lui Teodor Costescu, scuzându-i lipsa din cauză de boală, apoi evidenţiază activitatea şi meritele d-lui Batzaria pe tărâm publicistic naţional şi cultural.
D. Al. Resmeriţă, profesor, evidenţiază şi d-sa meritele d-lui Batzaria în publicistica românească, arătând că pana d-sale, în coloanele ziarului „Universul”, merge la inima tuturor românilor. Închină pentru românii din Macedonia, cei mai valoroşi fraţi ai românilor din Patria-mamă.
Dă apoi citire următoarei scrisori, adresată d-lui Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul”, scrisoare semnată de cei prezenţi:
Domnului STELIAN POPESCU
Directorul ziarului „Universul”
Bucureşti
Universitatea liberă din T.-Severin, sărbătorind, în calitate de conferenţiar, pe unul dintre vajnicii colaboratori ai marelui ziar „Universul”, în persoana d-lui N. Batzaria, cu mare admiraţie îşi îndreaptă gândul către d-voastră, directorul şi purtătorul acelei mândre flamure naţionale ce zilnic poartă peste mări şi ţări luminoasa cugetare românească şi vă urează să trăiţi ani mulţi, cu pururea tinerească energie, în serviciul neamului şi al ţării, ca sigur şi sincer interpret şi ca iscusit îndrumător al opiniunei româneşti.
D. Magnus Băileanu, avocat, vorbeşte de soarta românilor din Macedonia, timp de 1300 de ani, care terorizaţi de toate evenimentele, n’au avut un an liniştit, au avut însă, cu toate acestea, centre de cultură, de civilizaţie şi de activitate economică. Se ocupă de mişcarea macedonenilor dela 1908, când s’au afirmat ca români. Arată că îl cunoaşte pe d. Batzaria ca naţionalist şi ca scriitor şi este bucuros că prin coloanele ziarului „Universul” deşteaptă conştiinţele naţionale.
D. Em. Lega, în numele gazetarilor, salută pe d. Batzaria, omul de cultură care este totodată şi un distins gazetar şi publicist. Presa română, spune d-sa, este mândră că are în fruntea sa asemenea elemente de valoare.
D. Vanghelie Trâpcea, comerciant, salută pe d. Batzaria în numele românilor macedoneni din localitate.
D. Batzaria îşi arată admiraţia pentru d. Costescu, pentru activitatea sa pe tărâm cultural şi naţional.
Spune că macedonenii s’au socotit totdeauna ca o ramură nedespărţită de românii din vechiul regat. Faptul că suntem născuţi în Macedonia – spune d-sa – a fost un simplu accident geografic. Povesteşte amintiri din trecutul românilor macedoneni, din care reies sentimentele pe care le aveau pentru România. Un român macedonean se simte aci mai acasă la el decât ar fi un străin născut aci.
Mulţumeşte tuturor pentru sentimentele sincere ce le nutresc pentru macedoneni.
Banchetul s’a terminat într’o caldă atmosferă de frăţietate.
(Em. Lega – Universul, 21 Noembrie 1938)
rubrică realizată de Marian Băghină

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: